În gospodăriile transilvănene, șura era o construcție importantă, un centru economic al familiei și un simbol al statutului și hărniciei gospodarului. Construirea, repararea sau extinderea ei erau evenimente esențiale pentru o familie, iar totul se realiza cu sprijinul vecinilor și a comunității.
„Căderea lor din rostul inițial se vede în viața satului. Unele dintre ele sunt abandonate și se degradează. Altele sunt desfăcute și materialele lor sunt refolosite sau vândute, iar altele sunt păstrate, reparate sau transformate în galerii de artă, ateliere pentru artiști sau spații unde se joacă teatru”, subliniază coordonatoarea artistică a proiectului, Diana Iabrașu.
Din preocuparea pentru conservarea acestor structuri a apărut demersul Șuri din Șona. Un proiect co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România, prin Timbrul Arhitecturii, care se desfășoară în perioada ianuarie-noiembrie 2026 și care este structurat în jurul a două direcții principale, menite să ofere proprietarilor de șuri și comunității locale o înțelegere aprofundată a acestui fenomen cultural.
Prima componentă este dedicată aprofundării cercetării șurilor din sat, prin clasificarea acestora și dezvoltarea unor studii de caz concrete. Această direcție include ateliere cu studenți de la Arhitectură și Restaurare, în cadrul cărora vor fi realizate relevee menite să documenteze și să păstreze memoria șurilor aflate în curs de dispariție, dar și să ofere o mai bună înțelegere a celor încă funcționale. Demersul este completat de dezvoltarea unei expoziții de desen și fotografie dedicată șurilor din Șona, disponibilă spre vizitare în sat.
A doua componentă vizează lucrul direct cu comunitatea locală și se desfășoară printr-o serie de întâlniri cu localnicii și proprietarii de șuri. Această serie include întâlniri cu arhitecți, meșteri și specialiști, vizite în alte sate cu șuri reprezentative și întâlniri cu inițiative și proiecte din România care au documentat sau restaurat construcții de acest tip. Astfel, vor fi identificate nevoile specifice ale proprietarilor, fiind dezvoltate și niște caiete de intervenție adaptate fiecărei situații.
„Structurile tectonice, asamblajele dulgherești istețe și suple, care consumă o cantitate mică de lemn raportată la volumul spațiului, permit, cu oarecare ușurință, demontarea și remontarea șurilor din lemn. Ele au devenit astăzi, în condițiile schimbării radicale a modului de viață din așezările rurale, un bun pe piața second-hand. Există așadar, în plin trend al orășenilor care își caută liniștea în gospodării săsești transilvănene, o piață a șurilor. Și pentru că piața e înfloritoare, fenomenul înstrăinării lor prinde viteză. Când nu mai ai ce vinde, vinzi șura”, detaliază arhitectul Cosmin Pavel, specialist implicat în procesul de restaurarea a diferitelor case din Șona și șuri din Transilvania.
Organizer: Artep Gallery Association
În colaborare cu: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București
Proiect cultural co-finanțat de: Ordinul Arhitecților Români prin Timbrul Arhitecturii.
Perioada: ianuarie-noiembrie 2026
