{"id":12200,"date":"2026-09-04T09:23:45","date_gmt":"2026-09-04T09:23:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.artep.ro\/?p=12200"},"modified":"2026-09-04T09:39:17","modified_gmt":"2026-09-04T09:39:17","slug":"de-ai-casei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/de-ai-casei\/","title":{"rendered":"DE-AI CASEI"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\tDE-AI CASEI\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\tEXHIBITION:
DE-AI CASEI\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\tAUTHOR:
Cristina Bobe, Maria Bruda\u0219c\u0103, Florin Fluera\u0219, Lavinia Ghimb\u0103\u0219an, Mihaela Lugu\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\tPERIOD:
19 septembrie – 9 octombrie 2026\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\u00centr-o cas\u0103 din \u0218ona, cinci practici artistice construiesc cinci moduri diferite de a privi ceea ce numim comunitate. Coeziunea social\u0103 poate fi un proces continuu de negociere \u00eentre individ \u0219i ceilal\u021bi, \u00eentre intimitate \u0219i exterior, \u00eentre limbaje comune, memorie, corp, teritoriu \u0219i condi\u021biile sociale care ne determin\u0103 posibilit\u0103\u021bile \u0219i modul \u00een care se contureaz\u0103 comunit\u0103\u021bile \r\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/path><\/svg><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\tRead more<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\n\t\t\t\t\t

Cercetarea arti\u0219tilor din proiectul Reziden\u021ba Artistic\u0103 la Berlin porne\u0219te de la o \u00eentrebare aparent simpl\u0103: cum mai putem crea conexiuni \u00eempreun\u0103? \u00centr-un prezent \u00een care rela\u021biile sunt acaparate de tehnologie \u0219i comunicare online, proximitatea nu mai garanteaz\u0103 apropierea, iar conectarea nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat comunitate. \u00cen acela\u0219i timp, migra\u021bia, diferen\u021bele economice \u0219i culturale sau sentimentul de a fi str\u0103in continu\u0103 s\u0103 produc\u0103 delimit\u0103ri \u00eentre \u201enoi\u201d \u0219i \u201eceilal\u021bi\u201d.\r\n\r\n

La \u0218ona, aceast\u0103 \u00eentrebare cap\u0103t\u0103 \u00eens\u0103 o dimensiune concret\u0103. Comunitatea este mai mult dec\u00e2t o defini\u021bie despre oameni, este o succesiune de case, cur\u021bi, gesturi, obiecte, plante, corpuri \u0219i istorii individuale. Expozi\u021bia urm\u0103re\u0219te tocmai aceast\u0103 viziune: de la teritoriul intim al individului c\u0103tre forme din ce \u00een ce mai largi ale apartenen\u021bei.\r\n\r\n

Cristina Bobe porne\u0219te de la locuire. Din perspectiva unei artiste nomade, pentru care spa\u021biul nu este neap\u0103rat sinonim cu stabilitatea, ea construie\u0219te \u00een casa Reziden\u021bei Artistice 110 un teritoriu temporar, aproape intim. Un loc pe care \u0219i-l \u00eensu\u0219e\u0219te \u0219i pe care, \u00een acela\u0219i timp, \u00eel deschide celorlal\u021bi. Spa\u021biul personal \u00eenceteaz\u0103 astfel s\u0103 mai fie exclusiv personal. Intimitatea poate deveni o form\u0103 de ospitalitate, iar locuirea, primul exerci\u021biu al unei comunit\u0103\u021bi.\r\n\r\n

Din interiorul casei, traseul se deplaseaz\u0103 \u00een curte. Lavinia Ghimb\u0103\u0219an lucreaz\u0103 cu plante ale c\u0103ror frunze produc pigment albastru, urm\u0103rind rela\u021bia dintre resursa vegetal\u0103, transformare \u0219i practici materiale precum vopsirea l\u00e2nii sau culoarea de pe fa\u021badele caselor. Planta devine astfel un punct de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre natur\u0103, munc\u0103 \u0219i memorie. Dac\u0103 spa\u021biul Cristinei Bobe este unul asumat intim, aici teritoriul se extinde: casa \u00eencepe s\u0103 comunice cu mediul, iar culoarea poate deveni un semn care circul\u0103 \u00eentre obiecte, materiale \u0219i genera\u021bii.\r\n\r\n

Mihaela Lungu se apropie de comunitate printr-un alt tip de vocabular: acela al semnelor care exist\u0103 deja \u00een \u0218ona. Lopata, g\u0103leata sau alte simboluri g\u0103site pe pl\u0103cu\u021be, deasupra por\u021bilor pot func\u021biona ca forme de comunicare \u0219i ajutor reciproc \u00een situa\u021bii de nevoie. Sunt obiecte comune care, \u00eentr-un context \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it, cap\u0103t\u0103 sensuri noi. Artista preia aceste simboluri \u0219i le reinterpreteaz\u0103, construind un limbaj vizual pornit din interiorul comunit\u0103\u021bii. Aceast\u0103 gramatic\u0103 discret\u0103 a obiectelor aminte\u0219te c\u0103 o comunitate poate func\u021biona \u0219i prin coduri construite lent, prin experien\u021b\u0103 comun\u0103 \u0219i recunoa\u0219tere reciproc\u0103.\r\n\r\n

Dac\u0103 aceste lucr\u0103ri vorbesc despre spa\u021biu, materie \u0219i semn, practica lui Florin Fluera\u0219 mut\u0103 comunitatea \u00een corp. Dimensiunea fizic\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a lucr\u0103rii sale cap\u0103t\u0103 un caracter performativ, invit\u00e2nd participan\u021bii s\u0103 treac\u0103 de la statutul de privitori la cel de prezen\u021be active. Ideea de grup, colectiv \u0219i de comunitatea este aici experimentat\u0103. Ea apare temporar prin participare \u0219i prin acceptarea unei situa\u021bii comune. Corpul individual intr\u0103 \u00eentr-un raport direct cu celelalte corpuri, iar \u00eent\u00e2lnirea devine ea \u00eens\u0103\u0219i un act artistic.\r\n\r\nMaria Bruda\u0219c\u0103 extinde aceast orizont g\u00e2ndindu-se la perspectiva \u00een care ni se croie\u0219te destinul. Lucrarea sa porne\u0219te de la identificarea unor personaje reale cu destine posibile, construite \u00een contexte familiale \u0219i economice diferite: copii crescu\u021bi \u00een medii stabile \u0219i cu acces la oportunit\u0103\u021bi, copii proveni\u021bi din periferii sau din contexte marcate de precaritate sau r\u0103zboi. Elementele acestor biografii pot fi amestecate \u0219i recombinate, contur\u00e2nd personaje \u0219i pove\u0219ti noi. Jocul aparent liber dezv\u0103luie \u00eens\u0103 o \u00eentrebare incomod\u0103: c\u00e2t din ceea ce devenim este rezultatul propriilor alegeri \u0219i c\u00e2t este stabilit de mediul \u00een care ne na\u0219tem? Comunitatea poate oferi protec\u021bie \u0219i solidaritate, dar poate \u0219i crea diferen\u021be, limite \u0219i inegalit\u0103\u021bi.\r\n\r\n

\u00cempreun\u0103, cele cinci practici nu construiesc imaginea unei comunit\u0103\u021bi prin defini\u021bie, \u00een care omogenitatea nu este un factor decisiv sau care exclude. Dimpotriv\u0103, ele arat\u0103 c\u0103 aceasta exist\u0103 tocmai prin rela\u021biile dintre diferen\u021be. Comunitatea poate \u00eencepe \u00eentr-un spa\u021biu personal \u0219i poate continua \u00eentr-o curte, \u00eentr-o plant\u0103, \u00eentr-un obiect a\u0219ezat deasupra unei por\u021bi, \u00eentr-un gest, \u00eentr-un corp sau \u00eentr-o poveste despre via\u021ba pe care cineva ar fi putut s\u0103 o aib\u0103. \u00cen acest context, \u0218ona devine un teren de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre arti\u0219ti veni\u021bi din afara comunit\u0103\u021bii \u0219i un teritoriu care are deja propriile sale coduri, ritmuri \u0219i istorii. Arti\u0219tii sunt, pentru o vreme, veneticii. Dar pozi\u021bia aceasta nu este fix\u0103. Cel care este str\u0103in aici poate fi gazd\u0103 \u00een alt\u0103 parte, dup\u0103 cum cel care cere s\u0103 fie primit \u00eentr-o comunitate nou\u0103 poate refuza, la r\u00e2ndul s\u0103u, accesul altuia.\r\n\r\n

Termenul de \u201evenetic\u201d, reg\u0103sit at\u00e2t \u00een practica Cristinei Bobe c\u00e2t \u0219i prezent \u00een vocabularul comunit\u0103\u021bilor locale, cap\u0103t\u0103 astfel o actualitate mai larg\u0103. El vorbe\u0219te despre migra\u021bie, despre grani\u021be vizibile \u0219i invizibile, despre ospitalitate, dar \u0219i despre dificultatea de a accepta ceea ce nu ne este familiar. Aceea\u0219i tensiune poate ap\u0103rea \u0219i \u00een raport cu arta contemporan\u0103. \u00centr-o comunitate mic\u0103, lucrarea de art\u0103 poate pare ea \u00eens\u0103\u0219i venit\u0103 din afar\u0103: str\u0103in\u0103, dificil\u0103, uneori lipsit\u0103 de un cod imediat de interpretare. Expozi\u021bia propune un spa\u021biu \u00een care aceste fragmente pot deveni vizibile. Un loc \u00een care familiarul poate fi privit din nou, iar ceea ce pare str\u0103in poate fi apropiat f\u0103r\u0103 s\u0103 fie neap\u0103rat asimilat.\r\n\r\n

O comunitate nu se define\u0219te prin uniformitate, ci prin capacitatea de a aduce \u00eempreun\u0103 perspective diferite \u00een jurul unor preocup\u0103ri comune. A construi o comunitate \u00eenseamn\u0103, de fapt momentul \u00een care facem loc celuilalt, cel care nu este \u00eenc\u0103 \u201ede-al nostru\u201d.\r\n\r\n

Curator,\nCristiana Ursache\r\n<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\tEXHIBITION\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\tIMAGINI LUCR\u0102RI\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-o cas\u0103 din \u0218ona, cinci practici artistice construiesc cinci moduri diferite de a privi ceea ce numim comunitate. Coeziunea social\u0103 poate fi un proces continuu de negociere \u00eentre individ \u0219i ceilal\u021bi, \u00eentre intimitate \u0219i exterior, \u00eentre limbaje comune, memorie, corp, teritoriu \u0219i condi\u021biile sociale care ne determin\u0103 posibilit\u0103\u021bile \u0219i modul \u00een care se contureaz\u0103 comunit\u0103\u021bile <\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":12205,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[26],"tags":[],"class_list":["post-12200","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-expozitii"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12200","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12200"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12200\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12227,"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12200\/revisions\/12227"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12205"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12200"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12200"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.artep.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12200"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}