SORIN ILFOVEANU
Pânzele lui Sorin Ilfoveanu sunt dominate de reprezentări care iau în considerare atracția umană pentru schimbarea aparențelor. Desenele artistului arată preocuparea pentru eul profund, eliberat de prejudecăți și așază mai presus de timpuri și spații. Simplitatea stilistică este un mod de a fi al artistului. Admirabila gramatică a formelor, arta desenelor maestrului Sorin Ilfoveanu animă […]
NICU ILFOVEANU
Activ în domeniul fotografiei, filmului și cărții de fotografie, Nicu Ilfoveanu ocupă un rol particular în arta contemporană din România. A absolvit Universitatea Națională de Arte din București, unde predă în prezent fotografia. Lucrările sale sunt caracterizate de jocul neașteptat și imprevizibil dintre personal și documentar, dintre sublim și trivial, dintre evident și ascuns.
CLAUDIU CIOBANU
În proiectele sale, Claudiu Ciobanu se observă o amprentă a propriilor experiențe, abordând teme precum memoria, spațiul, timpul, realitățile imaginare, toate acestea centrate pe autoreflecție și introspecție. Cercetarea lui nu se concentrează pe emoția adusă de opera sa, ci mai degrabă pe căutarea adevărului și încercarea de a ajunge la claritate, acea sinteză posibil imposibilă […]
LEVANT
Purtat de pasiunea pentru arta catalană, miniaturi medievale și linii bizantine, artistul Sorin Ilfoveanu s-a oprit la Levant. Un Levant pe care nu l-a văzut, nu l-a atins, dar pe care l-a simțit. I-a surprins esența în culoarea hârtiei vechi și mirosul de cerneluri. Intrigile medievale găsite în literatură și istorie l-au fascinat pe artist și l-au provocat să simtă și să contureze atmosfera Levantului. L-a exprimat printr-o linie cursivă și unduitoare care spune povestea unor scene dure, sângeroase, erotice sau tandre.
CROSS THE LAKE IN A SILVER PLATE
Artista Miruna Radovici în colaborare cu Roxana Morar și Sara Tayari pornesc într-un proces explorativ ce are ca subiect apa și reîntoarcerea către raportul pur, ancestral dintre om și apă. Fără a căuta soluții ecologice sau răspunsuri la întrebări legate de mediu și transformările acestuia, cele trei artiste propun o modalitate imersivă de a crea o experiență vizuală originală precum și o implicare senzorială autentică.
PE OLT – O CĂLĂTORIE CU ȘTEFAN CÂLȚIA
Călătoria este o căutare, un demers al celui care vrea să ajungă sau să devină. Pasul celui ce călătorește diferă în funcție de destinația sa. Lungimea pasului călătorului este intensitatea dorinței lui. Dar când călătorești pe apă? Atunci pasul se transformă în plutire.
SOUNDS LIKE A BOOK
De la începuturile sale, Sounds like a Book s-a concentrat pe conversia sunetului într-o carte, configurându-se, în comunitatea românească, ca prima încercare de a aduce aceste două medii împreună.Sounds like a book este o platformă de book making și self-publishing, care se adresează celor interesați de carte ca un mediu de expresie artistică. După cum sugerează numele ales, tema principală este reprezentarea vizuală a sunetului.
OBIECTELE RESTAURĂRII
Restaurarea patrimoniului constă și în gesturi și acțiuni legate de educație. Recuperarea unei fierării din satul Apața, strămutată în satul Șona și rebotezată “Fierăria lui Lazăr”, lucru concret, înfăptuit alături de săteni ca un exercițiu asumat de renaștere a unor legături sociale, în analogie cu Lazăr cel înviat. Un fierar are nevoie de o nicovală și un ciocan, restul sculelor, zeci sau poate sute și le poate face singur în fierărie pe măsura și nevoia lui, povestește artistul unor vizitatori ai fierăriei, punând accent pe meșteșug și manualitate.
SOLARIS
Dacă în romanul lui Lem, Solaris, ficționala planetă vie, era capabilă să comunice telepatic cu exploratorii spațiali și să sondeze inconștientul acestora, în expoziția de față ea devine un ecran capabil să reflecte temerile și nedumeririle artistului în fața unui viitor planetar incert. Care este viitorul umanității? În ce fel de organizare socială vor trăi copii deceniilor următoare? Ce putem învăța din istoria recentă a amprentei noastre antropice asupra naturii?
GLĂJĂRIE
„Una din primele mele amintiri e de pe la trei-patru ani când fugeam desculț pe canapei, cum îi spunem noi laviței din fața ferestrelor, și deasupra capului era șirul de icoane și peste icoane era blidarul în care erau agățate ulcioare de lut și ulcioarele de sticlă. Dimineața devreme, de cum răsărea soarele peste Olt și de peste munți, razele pătrundeau prin geam și se opreau în aceste ulcioare de sticlă. Nu erau foarte multe, cred că erau vreo 10‒12 agățate sus și vedeai numai niște mici sclipiri; icoanele sclipeau și ele. Mă gândesc că atunci s-a așezat în mine o parte din misterul acestor obiecte.” (Ștefan Câlția, „Frânturi din discuții cu pictorul și artizanii sticlari” din volumul Glăjărie. Apropierea de un meșteșug)